CAPSA, un simbol al elegantei si rafinamentului aristocratic

În ziua de 6 iulie 1852 peste drum de Biserica Zlãtari, în Hanul Damari, se inaugura o nouã firmã de comerţ purtând titlul – “La doi fraţi Anton şi Vasile Capşa”.

La doar câteva decenii, Casa Capşa începe să adune numeroase distincţii.
În 1886, se înfiinţeazã Hotelul şi Restaurantul Capsa. Hotelul s-a inaugurat sub direcţia francezului Bourdell, fost director al celebrului “Caffé Anglais” din Paris.

La numai cativa ani de la infiinţare, firma Capşa servea deja în saloanele Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, semn cã era pe cale sã câştige în disputa cu concurentul sãu cel mai prestigios: Fialkowski. Mai mult, în 1865, Grigore Capsa, care avea deja o experienţã de 10 ani în laboratoarele fraţilor sãi, pleacã la Paris la specializare, devenind elevul celebrului cofetar si patisier parizian Boissier.

Dupã un stagiu de 2 ani, Grigore Capşa se remarcã îndeajuns de mult încât este selecţionat sã participe la Expoziţia Universalã de la Paris, unde obţine o “Menţiune” şi chiar promisiunea Împãrãtesei Eugenia de a-l numi furnizor al Curţii Imperiale. - “Medalia de aur pentru merit”, conferitã de juriul Expoziţiei Internaţionale de la Viena, “Medalia de Aur a Expoziţiei din Paris”(1873 si 1875), precum şi trei medalii de aur si douã “Grand Prix”, dobândite la Marea Expoziţie Universalã de la Paris (1900).

Elevii talentaţi ai firmei sunt trimişi la pregătire în Franţa: printre aceştia îl amintim pe Jean Nestor, devenit mai târziu patronul unei la fel de celebre cofetãrii, ce-i va purta numele, pe bucãtarul Theodor Gal si patisierul Gh. Oprescu (Duţã). La rândul lor, tinerii studenţi români, reveniţi de la studii în strãinãtate, se simţeau bine aici, ei regãsind atmosfera rafinatã a localurilor din capitalele europene, de a cãror nostalgie începeau sã sufere.

Casa Capşa va prelua antrepriza Restaurantului Hotelulului Caraiman din Sinaia (1907), precum şi restaurantul si Hotelul “Palace” din acelaşi oraş (1912). Restaurantul de la Athénée Palace şi bazinul Lido din Bucureşti vor beneficia, de asemenea, de serviciile de excepţie ale Casei Capşa (1933).

“Cafeneaua Capşa” a devenit un fel de anexã a Parlamentului şi redacţiilor bucureştene. Parlamentarii si politicienii prezenţi la Capşa veneau aici pentru a “pune ţara la cale". La Capşa întâlneai elita politicã şi artistică a României.

Începând cu 1903, toate recepţiile Ministerului Afacerilor Externe de la Bucureşti se desfãşurau în organizarea Casei Capşa, fapt ce a devenit astfel o tradiţie.

La acest Hotel a poposit, printre alte celebritãţi ale vremii, actriţa Sarah Bernhardt, Ermete Novelli, mare tragedian italian, gãzduit aici în aprilie 1903 etc. Printre celebrităţile lumii artistice pariziene, Sarah Bernhardt a fost de câteva ori oaspete de seamă al Casei Capşa.

Tragedianã fãrã egal, “un patrimoniu de glorie al artei dramatice franceze”, aceasta fãcea sãli pline, de fiecare datã când juca în România. Gândurile sale la adresa poporului român, pãstrate în Cartea de Onoare a Casei Capşa, sunt extrem de grãitoare: “Sunt profund admiratoare în faţa acestui oraş. Iubesc poporul român atât de artist, patriot, înţelept şi puternic. Sarah Bernhardt, 1908.”

Capşa a gãzduit şi alte nume celebre: Josephine Baker, dansatoare si cântãreaţã americanã, Eugene Ysaye, violonist belgian, unul dintre cei mai mari interpreţi ai epocii interbelice, Pietro Mascagni, Hary Bauer, actor de film, Joseph Schmidt, cântãreţ de operã si operetã.
Dupã un secol, Casa Capsa i-a avut ca oaspeţi pe Ioan Hollender, Zubin Mehta, Şerban Lupu, pentru a-i aminti doar pe câţiva iluştri artişti ce ne-au vizitat ţara.
Iata, in doar cateva cuvinte, motivele pentru care Casa Capşa, mai strălucitoare şi mai frumoasă decât în trecut, poate fi considerată astăzi un etalon al distincţiei şi rafinamentului aristocratic.