Mihai Catrună, perpetuu îndrăgostit de splendoarea frumuseții feminine,
văzută ca o diafană stare de contemplare, admirație și revărsare de bucurie,
prezintă cititorului în acest nou album figura angelică a Veronicăi Micle, de
la a cărei primă întâlnire cu Mihai Eminescu au trecut 150 de ani.
Desenele cunoscutului grafician sunt marcate de un subiectivism
programatic nedisimulat, traducând în linii suave o reverie delicată, revelație
a unei elevat rafinament estetic. Viziunile onirice ale autorului sunt în
același timp expresia unui perfect echilibru între vis și realitate, între o imaginație
fecundă și o temperată fidelitate față de chipul bine-cunoscut al muzei
eminesciene.
Aceste
desene sunt un gest de pietate la altarul acestui Taj Mahal autohton al
iubirii eterne, o ofrandă încărcată de recunoștință, venită de la un veritabil
slujitor al mitului eminescian, aureolând un tablou votiv etern, dedicat lui
Mihai Eminescu și Veronica Micle.
Mie nu îmi rămâne decât să
adaug câteva detalii cu caracter biografic eminescian, rod al pasiunii pentru
descoperirea urmelor Poetului, la Viena.
O legendă apocrifă indică „Hotelul
Zum Weissen Ross” drept loc de
întâlnire a lui Eminescu, în primăvara anului 1872, cu aceea care va deveni
muza poetului.
Astfel, potrivit mărturiilor,
Veronica Micle, împreună cu soțul ei, rector al Universității din Iași,
sosesc în capitala Imperiului, în prima zi a lunii martie, 1872.
Nouă zile mai târziu are loc
balul „României June”, în sala restaurantului hotelului din strada
Taborstrasse 8 (Leopoldstadt), la care este invitat, printre alți oaspeți de
seamă, prof. Anton Josef Hye de Glunek, rector al Universității Viena
(1871-1872), fost ministru de justiție (1867).
Consoarta sa era românca Maria
Filișanu. Aici, la acest bal, însoțit de Veronica, Ștefan Micle (care studiase la Politehnica
Viena în perioada 1850-1855), s-a întâlnit cu omologul său.
Tânărul Eminescu, unul
dintre liderii studenților români, nu putea lipsi. Se spune că Veronica Micle a
fost fascinată de strălucitorul poet, care a însoțit-o apoi prin Viena,
arătându-i splendorile acestui oraș.
Nu era însă prima vizită a
Veronicăi în capitala valsului. Într-o scrisoare trimisă de către profesorul
ieșean unui prieten, datată 10 august 1864, aflăm că familia Micle vizitase
anterior orașul, timp de două săptămâni, când - proaspăt căsătoriți -, Veronica
și Ștefan Micle au petrecut luna de miere, în luna Septembrie 1864.
Ipoteza conform căreia acest rendez-vous, care
a marcat profund viața Luceafărului poeziei românești, s-a petrecut la
Hotelul „La Calul Alb”,
poate fi adeverită, răsfoind presa în limba română a acelor vremuri.
Ziarul vienez „Sionul Românesc”,
redactat de dr. G. Silasi, scrie:
„Primul bal românesc în Viena se va ține la 9 Martie în sala restaurantului
„La Calul Alb", din suburbia Leopoldstadt. Venitul obținut se va ceda spre
folosul „României June", spre a-și
înființa un cabinet de lectură. Comitetul de organizare are ca președinte pe B.
G. Poppovits, vice-președinte. dr. Aug. Frunzănescu, proprietar și 10 juni studenți.
Patroane ale balului sunt doamnele Matilda Dumba, Maria de Filișanu, și
Maria de Marenzeller”.
Un alt cotidian românesc, „Albina”
anunță că tinerimea română va ține balul anual în sala Hotelului „La Calul Alb”:
„Ofertele mărinimoase vor fi predate domnilor colectanți, prin care se vor
transmite la „Cassa comitetului”: B. G. Popoviciu, Fleischmarkt 15, care le va
publica prin foi”.
Același ziar consemnează și
ecourile evenimentului: „Primul bal românesc în Viena a fost splendid. A
fost onorat cu prezența lor, între alții: Excelența Sa domnul rector al Universităţii
și fost ministru, Hye, generalul Airoldi, consulul turcesc, domnul Carp,
agentul diplomatic al României, mai mulţi senatori imperiali etc. Societatea a fost din cele mai alese,
petrecerea cordiale și animată până dimineața. Bufetul, la dorința doamnei M. Dumba a fost
gratuit, totuşi venitul curat pe seama cabinetului de lectura va fi la 500 fl.”
Toate aceste urme ale prezenței
lui Mihai Eminescu la Viena pot fi aflate de către cititori accesând următorul
site, dedicat Spiritualității românești în Austria: www.zeemaps.com/pub?group=4224123&legend=1&locate=1&list=1, pe care l-am creat pentru a întregi
prin mijloace moderne biografia Luceafărului.
Închei prin a adresa felicitări autorului și celor care au contribuit la
realizarea acestui splendid album comemorativ.
Dan Toma Dulciu,
Viena
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu