Un document pentru istoria literară: data înființării ”Junimii”

Dan Toma Dulciu

Sursele publice consultate lasă loc unei anumite ambiguități în ceea ce privește data înființării Junimii. Wikipedia menționează: ” Societatea Junimea a luat ființă la Iași în anul 1863 (La 26 martie 1863, Titu Maiorescu îi scrie surorii lui: ”...Am izbutit, în fine, să adun în jurul meu, într-o unitate, cele mai viabile elemente din Iași: Rosetti, Carp, Pogor, acum și Negruzzi ...; alcătuim o societate bazată pe principii de încetățenit), din inițiativa unui număr de cinci tineri reîntorși de la studii din străinătate, în frunte cu  Titu Maiorescu, Petre P. Carp, Vasile Pogor, Iacob Negruzzi și  Theodor Rosetti. Ei își încep activitatea prin organizarea unei serii de prelegeri populare. Printr-o formulă masonică, junimiștii, când vorbeau despre acest subiect, spuneau: "Originea Junimii se pierde în negura timpului".

Ion Mitican ( Zidurile martore ale începuturilor „Junimii“, Lumina, 18.12.2007) consideră că ”Junimea” a fost înființată în februarie 1864, de o mână de tineri entuziaști cu strălucite studii superioare europene. Autorul se raliază opiniei longevivului secretar perpetuu al Junimii, Iacob Negruzzi, care a susținut toată viața că aceasta societate literară nu se putea înființa în anul 1863:
”Aşa zicea chiar secretarul, Iacob Negruzzi. Considerând că acei care îi fixau apariţia prin anul 1863 greşeau, Negruzzi îi combătea mărturisind că sosise în laşi abia la 25 octombrie 1863, înapoindu-se din Berlin, unde studiase dreptul, iar cu o zi mai înainte pleca într-acolo profesorul Titu Maiorescu, pentru documentare în privinţa Institutului Pedagogic pus sub direcţia sa. Cei doi se încrucişau la Botoşani.” (Ion Mitican,  Acum 144 de ani s-a născut societatea literară „Junimea“, Lumina, 05. o2.2008).
Gh. Panu ( ”Amintiri de la Junimea”, în Scrieri alese. vol. 2, Editura Ştiinţa, Chişinău, 1992) descrie în tonuri umoristice episodul creării ”Junimii”, afirmând că momentul de început al societății nu a fost pe deplin elucidat: ”

” La fiecare banchet de aniversare a înfiintării societăţii Junimea, d. Iacob Negruţi avea specialitatea ca să stabilească în mod exact data întemeierii Junimii şi totuşi în curs de vre-o 14 ani nu a reuşit complet să o stabilească! De ce? Fiindcă îndată ce oratorul – bineînţeles într-un discurs umoristic – determina o dată oarecare, o droaie de întrerupători, vociferând, îi aruncau cele mai energice desminţiri. Oratorul obosit şi dominat de un tumult asurzitor, era nevoit să se aşeze şi să renunţe la restul cuvântării.

Atunci, ca un mijloc de conciliere, se scula d. Vasile Pogor şi striga: „Domnilor, nu vă mai certaţi degeaba, de la data înfiinţării societăţii noastre, căci parerile sunt aşa de împărtite încât pentru o societate atât de disciplinată ca a noastră, (la cuvântul disciplinat, un ura! colosal ieşea din piepturile tuturor) acest lucru este mărul de discordie; de aceea eu propun să votaţi următoarea dată asupra căreia cred că avem să convenim cu toţii…  Să convenim, domnilor, că originile Junimii se pierd în noaptea timpurilor…”

În toţi anii această propunere era aclamată şi consacrată…

Soluţia însă nu mulţumea pe toţi. D. Jacob Negruţi, cel mai recalcitrant, protesta in petto şi urma cu investigaţiile mai departe, asa că în cursul acelor mulţi ani, a ajuns la unele descoperiri destul de însemnate asupra originii Junimii, însă nu de tot complete. Asa, d. Negruti a stabilit deocamdată anul înfiinţării: acela de 1863. A ajuns domnia-sa de asemenea să stabilească şi luna, luna februarie mi se pare; a ajuns să stabilească şi locul unde s-a zămislit ideea, anume în dreptul unui fânar de lângă poarta bisericei Trei-Sfetitelor. Ca să se stabilească acest fânar, controversa a durat mai mulţi ani. D. Maiorescu pretindea că ieşind din curtea şcolii normale, unde era director, împreuna cu D. Pogor, într-o seară s-au oprit amândoi în dreptul fânarului amintit şi acolo le-a venit ideea înfiinţării unei societăţi; d. Pogor însă pretindea că a mers împreună cu d. Maiorescu până la un alt fânar, acel din dreptul bisericii catolice şi că acolo le-a venit geniala idee. După multe apeluri la memorie şi după lungi discuţii, d. Pogor a sfârşit prin a se ralia la părerea d-lui Maiorescu.

Prin urmare, anul, luna şi fânarul erau determinate. Asupra zilei însă a acestei memorabile date, societatea Junimea n-a putut să se învoiască niciodată, ea era împărţită în două tabere, absolut ireconciliabile. Una pretindea că fericitul eveniment a avut loc într-o Miercuri, cealaltă, într-o Vineri. Unii se intitulau Mercurişti, ceilalţi Venerişti. Vă puteţi închipui la câte glume şi jocuri de cuvinte dădeau loc aceste două denumiri.

Şi în urma multor şi multor discuţii furtunoase, tot părerea d-lui Vasile Pogor fu găsită mai bună, că de vreme ce societăţii Junimea nu i se putea determina ziua de naştere, atunci e mai preferabil să se declare că originile ei se pierd în noaptea timpurilor!…

Acestea le-am aflat eu după ce am intrat la Junimea, prin anul 1872. Am susţinut şi eu una din aceste păreri, măcar că nu aveam –  intrat târziu  – nici un element sigur de discuţie.”

Pentru a înlătura aceste discuții anecdotice, reproducem în facsimil un document aflat la Arhivele Naționale din București, menit a elucida acest aspect. Documentul, semnat Th. Cerchez, dar fiind de fapt dicatat de T. Maiorescu, a mai fost transcris și publicat de Augustin Z.N. Pop în „Convorbiri literare” nr. 3 (87) martie 1977. De asemenea, el apare și în lucrarea lui Pavel Florea Din vremea Junimii (Editura Omnia, Iaşi, 1993).

Este vorba de răspunsul înaintat Ministerului Cultelor, care ceruse un raport detaliat, referitor la societatea amintită.

„Tipografia Societăţii „Junimea”           Iaşi 24 Mai/5 iunie 1868

Domnule Ministru,


Răspunzînd adresei Dv. nr. 4031 am onoarea a vă comunica următoarele asupra Societăţii «Junimea» din Iassi. Societatea «Junimea» este fundată în 19 octombrie 1863 în scop de a publica cărţi apte la înaintarea educaţiunii poporului român şi de a susţine şi primi ori ce alt mijloc potrivit cu activitatea scientifică şi literară. Pentru realizarea acestui scop Societatea s-a înzestrat cu o tipografie, ce stă la dispunerea autorilor ro­mâni, a căror scrieri se vor fi cercetat mai întîi de Commissiuni speciale compuse dintre membrii ei; pe de altă parte ea ţine în fiecare an un şir de prelecţiuni publice, a căror idei principale sunt mai nainte desbătute şi hotărîte în şedinţele Societăţii.
Tipografia se susţine atît prin contribuţiuni mensuale, care alcătuiesc un venit regulat de opt sute galbeni (800) pe an, cît şi prin cîştigul din alte lucrări tipografice, al căror cuprins nu privesc pe Societate.
Administrarea Institutului tipografic este încredinţată cîte unui membru al Societăţii, care se alege pe fiecare an din nou şi care se obligă în numele tuturor colegilor sei faţă cu auto­rii, ale căror scrieri se imprimă de Societate.
«Junimea» nu are un organ propriu de publicitate; însă D. redactor al „Convorbirilor literare” din Iassi, fiind totodată şi membru al Societăţii, a oferit coloanele foaiei sale pentru ori ce publicaţiune din partea noastră.
Membrii «Junimii» – sunt:
Burghelea Nicolae,
Buyucliu Grigore,
Capsa Scarlat,
Caragiani Ion,
Carp Petre,
Cassu Nicolae,
Cerchez Mihail,
Locot. colonel, Ciurea Lascăr,
Cerchez Teodor,
Cernea Mihail,
Culianu Nicolae,
Farra Alexandru,
Ganea Nicolae,
Ianov Ion,
Maiorescu Titu,
Mândrea Nicolae,
Melic Ion,
Negruzzi Iacob,
Negruzzi Leon,
Paicu Pavel,
Pogor Vasile,
Qintescu Nicolae,
Racoviţă George,
Rosetti Dimitrie,
Rosetti Teodor,
Schelitti Nicolae, Locot colonel.

Societatea «Junimea» nu are Statute, nici Preşedinte, nici Birou, nici Comitet dirigent. Cu toate acestea a publicat pînă acum următoarele cărţi:
I. Horaţiu Flaccus, Ode şi epode ex­plicate în usul şcoalelor de D. G. Munteanu, Direct. Gimn. din Braşov;
II. Maiorescu Titu, Despre scrierea limbei române,
III. Cercetare critică asupra poesiei române;
 IV. Contra Şcoalei Bărnuţiu;
V. Melic Ion, Elemente de aritmetică;
VI. Paicu Pavel, Epitome historiae sacrae cu adnotaţiuni;
VII. Putz Wilhelm,Istoria şi geografii Evului mediu, manuale prelucrat de D. I. Meşotă, profesor la Gimnaziul din Braşov;
 VIII. Schiller, Moar­tea lui Wallenstein, traducere de E. M.;
IX. Shakespeare, Machbeth, trad. rom. de P. Carp;
X. Othello, trad. rom. ele P. Carp; Ear sub presele ei se află:
 XI. Maiorescu Ion, Opere postume;
 XII. W. Putz, Istoria şi geografia Evului mediu;
XIII. N. Culianu, Calculul diferenţial;
XIV. Arago, Astronomia, în trad. rom.
Primiţi, Domnule Ministru, încredinţarea prea distinsei mele consideraţiuni. Administratorul Tipografiei; Societăţii «Ju­nimea»  pe anul 1868. TH. CERCHEZ”.
( Documentul a mai fost tipărit de Cassian Maria Spiridon, ”Junimea - un vis al inteligenței libere” (1), Data constituirii Junimii, în ”Convorbiri Literare”, 30.0ct.2013)